Începem cu o întrebare. Ați primit vreodată SMS-uri aparent de la poștă sau o companie de telefonie, dar totuși vi s-au părut că vă cereau cam multe date? Sau ați văzut pe net vreo reclamă cu oameni cunoscuți care povestesc că s-au îmbogățit din investiții într-un termen scurt?
Luna trecută Maria a vrut să-și vândă bicicleta online, pe o platforma cunoscută. A primit prima solicitare de cumpărare 2 zile mai târziu. Și-a scris datele de pe card pe o pagină care părea că aparține platformei. Câteva minute mai târziu din contul ei, s-au transferat 3.000 lei, deși ca vanzator ea trebuia sa primească bani.
Mihai era la birou când a primit un mesaj de la Poșta Română, cu solicitarea de a introduce pe un site adresa de domiciliu și de a plăti online o sumă de bani pentru livrarea unui colet. Așa a pierdut toți banii de chirie.
Ambele situații sunt reale. Eu sunt procuror, iar la parchetul la care lucrez, multe de astfel de plângeri sunt înregistrate săptămânal.
Cazurile prezentate anterior sunt situații de phishing de informații. Adică sunt acte de pescuire de date personale direct de la victime sau din telefonul acestora. Schemele sunt diverse, foarte bine puse la punct și schimbate de la an la an: fraudele pe olx cu linkuri spre site-uri clona, mesaje de la posta romana sau alte servicii de curierat și, acum, în trend sunt fraudele cu investiții în criptomonede sau în acțiuni la diverse companii.
Cheia succesului lor este una comună: sub impulsul momentului, sau după câștigarea încrederii, o victimă pune la dispoziția unei persoane rău intenționate datele de pe buletin, de pe cardul bancar sau chiar accesul total la telefonul personal.
Am audiat persoanele din cazurile prezentate. Am discutat cu oameni care și-au pierdut economiile de-o viața și au intrat în depresie. Aceste situații generează foarte multă frustrare și furie pentru victime.
Însă frustrarea se simte și de partea noastră, a mea și a polițiștilor care primim cazurile. Cercetarea în astfel de cauze poate dura luni de zile pentru ca majoritatea probelor sunt date electronice stocate pe calculatoare, în alte țări. Deci trebuie să respectăm anumite proceduri pentru a obține informații. De cele mai multe ori simți cum cauți acul în carul cu fân. În unele cazuri îl găsim și datele încep să se lege.
Alteori mecanismele tehnologice folosite sunt greu de înțeles. Făptuitorul are grijă să se ascundă după multe uși virtuale. Majoritatea tranzacțiilor sunt realizate către conturi din străinătate, iar de acolo către alte conturi.
Deși modul de operare nu e tocmai nou, amploarea fenomenului ne uimește. Specialiștii sunt puțini. Avem o structură în cadrul Poliției care se ocupă cu astfel de cazuri, însă membrii nu au o formare tehnică pentru domeniul informatic. Nici eu nu am absolvit o specializare tehnică pe acest domeniu. Așa că, inițial, am pus iar mâna pe cărți, am răscolit internetul pentru cazuri similare și am rugat prietenii să-mi țină cursuri de rețelistică.
Ca procuror, trebuie sa învăț ceva nou pentru fiecare caz pe care îl cercetez.
Ca om al dreptății, îmi anunț familia, prietenii, și cunoștințele să fie precauți, să fie sceptici, să înțeleagă cât de mare este valoarea datelor personale.
Trăim o perioadă fascinantă de dezvoltare tehnologică. Facem transferuri de sume mari instant, fără costuri enorme, cumpăram bunuri din orice colț al lumii la un click distanta. Dezavantajul este că, odată cu transferul instant al banilor, șansele de oprire ale tranzacțiilor sunt foarte mici.
Dacă o oferte este prea bună, exista șanse mari să nu fie reală. Verificați-o din mai multe surse. Fiți sceptici, când vine vorba de transferat sume mari de bani. Verificati site-urile nou folosite înainte să introduceți datele de card.
Programele antivirus nu mai sunt un moft, ci o necesitate pentru orice dispozitiv pe care îl folosim. Telefonul mobil conține informații personale valoroase. Accesul la acesta trebuie securizat și în niciun caz acordat altor persoane cunoscute recent.
Maria și-a recuperat o parte din bani printr-o procedură a băncii la care avea deschis contul. Noi am ajuns la datele unor posibili făptuitori. Mihai nu a fost la fel de norocos, el și-a autorizat tranzacția prin codul primit prin sms și banca nu a mai putut recupera banii. De asemenea, banii au plecat către un cont din China și nici noi nu am putut obține alte informații.
Efortul să combatem acest fenomen care prinde amploare trebuie sa fie unul comun. Autoritățile statului au responsabilitatea să informeze și să depisteze a făptuitorii. Iar noi toți putem să fim oamenii dreptății. Dacă înțelegem valoarea datelor personale îi putem proteja și pe cei din jurul nostru, nu doar pe noi. Îi putem informa despre cum să recunoască, să evite astfel de fraude și cum le pot reclama. În final tot ce ne dorim cu toții e să avem parte de un mediu mai sigur.